Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, miercuri, motivarea deciziei controversate din 29 mai 2025, prin care a stabilit interdicția publicării declarațiilor de avere și interese pe site-urile oficiale ale instituțiilor publice, inclusiv pe cel al Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia marchează o schimbare majoră în transparența privind averile persoanelor care dețin funcții publice, invocând protejarea vieții private în contextul avansului tehnologic reprezentat de inteligența artificială (AI).
Motivarea CCR: protecția vieții private în era digitală
Curtea Constituțională argumentează că publicarea declarațiilor de avere expune persoanele vizate unei „nejustificate atenții publice”, afectând dreptul fundamental la viața privată. Potrivit motivării, dezvăluirea datelor personale – veniturile și bunurile soților sau ale copiilor – poate fi folosită în mod abuziv, mai ales într-o epocă în care tehnologiile AI permit prelucrarea masivă a informațiilor personale.
CCR avertizează că astfel de date pot fi analizate „în masă” și pot conduce la crearea unor tipare comportamentale personalizate, care „desconsideră demnitatea umană”. Aceasta constituie un risc real, în contextul în care inteligența artificială devine tot mai accesibilă și poate fi utilizată pentru profilări invasive, expunând persoanele unor pericole de securitate, hărțuire sau alte forme de abuz.
Decizia: interzicerea publicării și protecția familiei
Conform hotărârii CCR, declarațiile de avere nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor, iar aceste documente nu vor mai fi făcute publice pe site-urile Agenției Naționale de Integritate sau pe cele ale altor instituții. Practic, se renunță la transparența totală asupra averilor funcționarilor publici și demnitarilor, o măsură care vine după o lungă perioadă în care accesul la aceste informații a fost considerat un pilon al luptei anticorupție.
Opinii separate: dezbatere aprinsă în CCR
Decizia a fost însoțită de opinii separate exprimate de trei judecătoare: Iulia Scântei, Mihaela Ciochină și Livia Stanciu.
-
Livia Stanciu și Mihaela Ciochină susțin că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viața privată și reprezintă un drept al cetățenilor de a cunoaște averile demnitarilor. Ele consideră că transparența este esențială pentru responsabilizarea și controlul public al celor care gestionează resurse publice.
-
Iulia Scântei aduce în discuție obligațiile internaționale ale României, subliniind că această decizie contravine angajamentelor asumate în cadrul Organizației Națiunilor Unite, Curții de Justiție a Uniunii Europene și altor tratate. Ea avertizează că restricționarea accesului la aceste informații poate diminua eficiența mecanismelor anticorupție și afectează transparența administrativă, esențială într-un stat de drept.
Reacții și implicații
Decizia CCR a stârnit un val de controverse în rândul societății civile, mass-media și experților anticorupție. Pe de o parte, susținătorii hotărârii invocă protecția datelor personale și riscurile tehnologiei AI, care pot transforma o simplă declarație de avere într-un instrument de supraveghere și intimidare. Pe de altă parte, criticii avertizează că această secretizare poate reduce substanțial transparența și controlul public, deschizând calea pentru abuzuri și lipsă de responsabilitate.
Invocarea inteligenței artificiale ca factor cheie în decizia CCR este un semnal puternic privind provocările aduse de noile tehnologii în domeniul drepturilor fundamentale. Capacitatea AI de a analiza volume uriașe de date și de a genera profiluri detaliate ridică probleme grave legate de securitatea datelor, confidențialitate și respectarea demnității umane. Aceste aspecte sunt de actualitate globală, iar România se aliniază astfel unui trend internațional de reevaluare a echilibrului dintre transparență și protecția vieții private.
Hotărârea CCR privind secretizarea declarațiilor de avere introduce un nou capitol în dezbaterea dintre transparență și dreptul la viața privată. Invocarea inteligenței artificiale ca factor de risc evidențiază complexitatea provocărilor contemporane, dar și necesitatea unui dialog deschis între instituții, societate civilă și experți pentru a găsi soluții echilibrate. Rămâne de văzut cum va influența această decizie lupta anticorupție și încrederea cetățenilor în instituțiile publice pe termen lung.
